Crama Corcova – Vinuri Oltenesti la Branzeturi cum se…cuVin

Ceea ce a inceput cu un prim articol despre o degustare de vinuri este urmat de….. cel de al doilea si respectiv al treilea(acesta). De fiecare data cand merg la o degustare ma intalnesc cu acel fenomen cunoscut ca si „Fluturi in Stomac”. Este creat probabil de asteptarea de dupa ultima degustare, combinata cu curiozitatea de a cunoaste un nou gust, o noua Crama, o noua combinatie, poate mai buna decat cele de pana atunci.

Ma bucur pentru aceste experiente inedite, de care am parte o data pe luna, datorita Asociatiei Blogerilor Olteni si dictionarculinar.ro, organizata la Oxygen Bistro.

Aici am avut ocazia de a urmari prezentarea unui somelier de clasa mondiala, cu studii in Anglia si experienta pe tot globul. Un tip foarte bine pus la punct si un mare iubitor de vinuri pe nume Eduard Jakab, de la crama Corcova.

Cate ceva despre Crama Corcova

Cautand cateva detalii mai interesante despre Crama Corcova, am descoperit ca aceasta este una dintre cele mai vechi crame din Romania. Are un istoric tumultos si multe schimbari de situatie. Daca vei intra pe site-ul lor, poti observa ca este recunoscuta inca din secolul al XVI-lea, de pe vremea lui Mihai Viteazul.(Statuia caruia sta mandra si semeata in centrul Craiovei.)

Pentru motive strict blogeresti ma voi apropia mai mult de timeline-ul nostru. Prima crama a ars in anul 1907 si a fost reconstruita in 1910. Pusa pe picioare cu ajutorul francezului Aristoteles Souget a cunoscut un succes extraordinar. In 1948, mosia a fost confiscata de comunisti. In anul 2005 era deja in ruina. Cea mai mare parte a terenului cu vie a fost pierdut. Din 470 de ha mai ramasesera doar 18!

Norocul cramei a fost datorat celor doi noi fondatori Şerban Dâmboviceanu şi Michael Roy. In 2005 ei au infiintat Compania viticola Corcova. Ajutati de oenologul francez Laurent Pffeffer acestia au revitalizat crama. Usor, usor, au reusit sa mareasca suprafata cultivata cu vie care in prezent este de 70 de ha.

Alegeri, alegeri… 5 vinuri, branzeturi, fructe si arome prezente

Dupa cum am mentionat mai sus, aceasta crama are o istorie frumoasa si tumultoasa, dar care rezoneaza si in prezent. Spun asta, pentru ca ei inca folosesc pentru vinificare tancurile de ciment, care au fost reconditionate. Aceste tancuri sunt printre primele constructii de beton armat din Romania!

Gama de vinuri premium, cum este Syrah-ul sunt imbatranite in butoaie de stejar de 225 de litri. Se imbuteliaza de obicei dupa un an de zile, capatand astfel gustul aromat si intens al stejarului.

Sticlele sunt de o simplitate imbucuratoare, un joc de doua, maxim trei culori, cu niste desene majoritar alb negre. Contrastul oferit de aceste culori are un efect calmant si placut. Parca te invita sa te apropii, mai ales acum, cand au intrat pe piata retail.

Gusturile si aromele sunt de o varietate atat de larga incat nu le pot descrie pe fiecare in parte. Aceste combinatii, care au fost ceva mai curajoase decat de obicei au avut atat succes cat si critici. Favoritele mele au fost Feteasca neagra cu prune uscate, Syrah cu Camembert si piper roz si Dessert cu Roquefort si nuca. Aromele dulci, imbatatoare, seci, dar puternice si complexe sau mucegaiul albastru te transpun cand vine vorba de gust.

Pentru a nu mai lungi lucrurile combinatiile serii au fost urmatoarele:

• Chardonnay + Maasdam + struguri albi
• Rose + British Cheddar + smochine proaspete
• Feteasca Neagra + Brie Ile de France + prune uscate
• Syrah + Camembert Ile de France + piper roz
• Dessert + Roquefort Ile de France + nuca

Combinatia castigatoare!

Si de aceasta data vinul rosu a fost cel care m-a castigat. Partea interesanta este ca ambele m-au cucerit!

Prima placere a fost Feteasca Neagra, care in combinatie cu prunele uscate au dus la o surprindere a papilelor gustative. Gustul sec al vinului combinat cu o pruna uscata dar extrem de dulce s-a simtit ca o explozie dulce inconjurata de gustul sec. A venit atat de neasteptata, incat m-a lasat fara cuvinte. Avand in vedere ca aceasta combinatie mi-a placut cel mai mult, dar vinul care m-a impresionat a fost Syrah-ul, va trebui totusi sa merg pe Syrah.

Cu siguranta gustul aromat al Syrah-ului, care dainuie ca gustul buzelor unei vechi iubite, ce nu iti paraseste niciodata mintea a fost cel care m-a impresionat cel mai mult. Am aflat in timpul degustarii de la Eduard care este gustul pe care nu il mai simtisem pana atunci, gustul de lici sau litchi. Aceasta a fost prima data cand am auzit de acest fruct. Mai am multe de invatat!

In schimb, ce am simtit la vin, a fost gustul de scortisoara sau mai bine spus, un gust lemnos provenit cu siguranta de la butoaiele de stejar in care a fost tinut la maturat circa un an. Pe langa acesta un gust usor condimentat, a ceea ce as spune ca era piper urmat de o aroma de fructe de padure.

Cu o alcoolemie de 14% acest vin matur, complex, aromat si extravagant a mers mana in mana cu branza Camembert. Branza innobilata cu mucegai alb pe exterior, ii confera o crusta usoara si aromata, dar moale, cremoasa si catifelata pe interior, parca se topeste intre buze. Gustul usor dulceag, lung se potriveste de minune cu cel al Syrah-ului. Asta face posibila aceasta uniune a simturilor si legatura intre mancare si bautura, cum mai rar poti intalni.

Acestea fiind spuse, combinatia castigatoare a fost Syrah + Camembert + Piper Rosu. Piperul rosu a avut si el rostul lui, pana la sfarsitul degustarii nemaifiind nici o urma in farfurie. Atat de gustoasa a fost combinatia!

Concluzii de final

Lucrurile placute, frumoase si cu adevarat minunate de cele mai multe ori se descopera incercand ceva nou. In cazul acesta, descoperirea si lucrul nou nu a fost doar fructul lici/litchi, ci si faptul ca am inceput sa simt placerea branzeturilor cu mucegai, gen Roquefort. Pana atunci, am mai incercat branza cu mucegai ceva mai puternic, dar acum mi-a facut placere. In acest fel am descoperit si combinatia pe care nu o mai incercasem pana atunci cu vinul Dessert, care a fost incantatoare.

Poate, ceea ce incerc sa spun, este ca gusturile se formeaza si se dezvolta in timp! Acum a venit si momentul pentru ca Roquefort sa intre in meniul meu.

Pe final, vreau sa descriu in cateva cuvinte cheie aceasta experienta cu Crama Corcova.

Vinul = complexitate, branza = catifea si impreuna creeaza dragoste.