Crama Via Viticola și Caii de la Letea
O nouă zi, o nouă degustare! După lunga perioada de pandemie și restricții, Asociația Blogerilor Olteni, împreună cu DictionarCulinar se întorc cu degustările mult dorite prin evenimentele „Brânzeturi cum se…cuVin”. A fost foarte plăcut să trăim iarăși această experiență. Mai mult, pentru că a venit la doar 4 zile după petrecerea de 10 ani și degustarea de la Casa Romanescu.
Locația, Ribs House, a fost ca de obicei primitoare, călduroasă și ne-a răsfățat cu servirea și atenția constantă.
De această dată, vinurile care au venit în combinație cu brânzeturile Delaco sunt de la Crama Via Viticola, colecția Caii de la Letea. Prezentarea acestora a fost făcută de un somelier excelent, pe nume Dan Sendrea. Acesta a adus întreagă recuzita pentru degustarea vinurilor!
Crama Via Viticola
Duminică am degustat vinuri din Republica Moldova, acum, ne-am întors acasă. Crama Via Viticola, se află în apropierea dealurilor Sarica și Niculițel, aflându-se în cea mai veche podgorie din Dobrogea. Aici, se îmbină tradiția cu noul, în cel mai plăcut mod și anume crearea băuturii domnului, vinul!
Întinzându-se pe o suprafață proprie de 400 de hectare, crama îmbină tradiționalul mod de selecție a strugurilor cu noile tehnologii de vinificație. Creează astfel o gama largă de vinuri, printre care și colecția Caii de la Letea.
Mi se pare foarte interesant faptul că au ales numele colecției după caii sălbatici din pădurea Letea. Aceștia au făcut înconjurul României cu povestea lor, atât cea frumoasă cât și cea macabră. Aici, voi vorbi doar despre partea frumoasă, care spune că acești cai sunt sălbatici. Această rasă de cai este în pericol de extincție, iar faptul că la Letea ar fi aproximativ 500 de cai sălbatici, este un miracol. Ba mai mult, se pare că ei sunt des întâlniți și văzuți de turiștii care aleg traseul mai lung spre Pădurea Letea.
Frumusețea salbatică a fost suprinsă într-un mod inedit și frumos pe etichetele colecției Caii de la Letea!
Nu știu dacă pozele sunt chiar ale cailor de la Letea. Îmi vine greu să cred asta. Ideea în schimb mi se pare genială, frumoasă, ideală!
Prezentarea vinurilor
Este printre puținele dăți când am întâlnit vin alb în sticle cât mai închise la culoare. Am aflat ulterior că motivul este acela de a feri conținutul de efectul razelor ultraviolete.Iarăși am învățat un lucru nou!
La începutul degustării, somelierul a pus vinul roșu într-un decantor. Acolo a stat, până aproape de final, vinul roșu fiind ultimul din cele 7 vinuri degustate. Așa am avut ocazia să aflu diferența între o sticlă de vin deschisă atunci și cel decantat. Diferența este fină dar se poate observa atât la gust cât și la miros. Sugestia mea este sa incercați!
Vinurile au fost împărțite în trei vinuri albe, două roze și două roșii. De obicei, preferatele mele sunt vinurile roșii, astăzi va fi puțin diferit!
Asocierile de care am avut parte au fost urmatoarele:
- Aligote vol 1 + Aperifrais
- Aligote vol 2 + Camembert
- Sauvignon Blanc Fume vol 2 + Brie au bleu
- Rose vol 1 + Cheddar
- Rose vol 2 + Delaco brânză pentru gratar
- Fetească Neagră vol 1 + Emmentaler
- Quintessence rezerva vol 2 + Grana Padano
Quintessence și cu Grana Padano au avut succesul cel mai mare, fiind și cel pe care s-au bătut toți la final. Cu toate aceastea combinația care m-a impresionat a fost alta.
Alegerea Serii
Chiar dacă sunt un înfocat al vinului roșu, de această dată, combinația care m-a impresionat a fost numărul 4 – Caii de la Letea Rose vol 1 + Cheddar Castello.
Prima dată am gustat acest Rose, ușor, fresh, de primăvară – vara. Răcoritor și cu o aromă ușoară de fructe, parcă ușor de căpșuni. Culoarea foarte frumoasă, m-a dus cu gândul la magnoliile înflorite în această perioada. Ulterior am aflat că acesta este un vin cu medalie de aur în 2019 la concursul internațional de vinuri din București. Acesta este un cupaj de Merlot, Syrah și Pinot Noir, ceea ce m-a băgat puțîn în ceață. Toate aceste trei tipuri de vin fiind roșii, închise la culoare. Cum a ajuns acest cupaj să fie rose, este peste nivelul meu de înțelegere. Poate că unele lucruri nici nu trebuie ințelese! În schimb, pot spune că este gustos și răcoros, ca briza rece in arșița verii.
După ce am gustat vinul, am gustat cașcavalul. Surpriză și aici. Culoare normală, textura vizibilă oricărui cheddar, dar cu un gust și aromă neașteptate. Este primul cheddar pe care îl încerc și mi se topește în gură. Un gust untos, puternic de cheddar, dar suav în același timp. Asprimea specifică chedarului nu am găsit-o în acest caz, dar gustul era prezent, cu o aromă ușoară de alune de pădure, puțin înțepătoare. Cu toate acestea era dura la atingere, și sfărâmicioasă. Mi-a plăcut la nebunie acest Cheddar Castello, nr 4.
Concluzii de final
Uite așa, am trecut și prin această poveste, cu oameni frumoși, glumeți, puși pe șotii. Am mâncat, am discutat, am băut și am gustat toată savoarea serii. Mi-am îmbătat simțurile cu un Rose excelent și un cheddar de căutat prin magazine. A fost o plăcere să îl vedem pe Dan Sendrea la lucru, să ne povestească și să ne explice tainele vinului. Astfel învățat lucruri noi, am văzut un spectacol și mă bucur că fac parte din această comunitate.
Sper că și vouă v-a făcut plăcere să citiți acest articol măcar la fel de mult cât mi-a făcut mie plăcere să îl scriu.
Iar acum, în stilul articolelor de la degustări voi scrie o scurtă sinteză în câteva cuvinte despre combinația preferată:
Vinul ales este ca briza rece a serii, cheddar-ul este ca atingerea iubirii câștigate iar împreună sunt ca primul sărut!
Pingback: A economisi sau a nu economisi? Aceasta este întrebarea!
Pingback: Piesa de teatru Paso Doble la Teatrul Marin Sorescu - Mircea Vasiluță Blog
Pingback: Budureasca Premium la Brânzeturi cum se...cuVin #42 - Mircea Vasiluta
Pingback: Aventura baloanelor, zbor de vis, lin și tandru - Mircea Vasiluță Blog